Asertivitatea, sau cum comunici direct, ferm si pozitiv? ★ Episodul 7 | The Real You Podcast
În acest episod vorbim despre asertivitate.
TEST: Sunt asertiv(a)?
Citește itemii de mai jos – și ține cont de câte ori răspunzi DA:
- Mă simt confortabil(ă) să cunosc oameni noi în situații sociale.
- Pot să spun ”Nu.” fără să mă simt vinovat sau anxios.
- Pot să-mi dau voie să exprim emoții agresive, precum furie, frustrare sau dezamăgire.
- Mi-e ușor să cer ajutor și informații de la alții.
- Mă simt capabil(ă) să învăț lucruri noi și să realizez sarcini noi.
- Sunt capabil(ă) să văd propriile greșeli și să mi le asum.
- Pot să discut despre credințele / convingerile mele fără să îi judec pe cei care nu sunt de acord cu mine.
- Sunt capabil(ă) să îmi exprim opinia onestă față de ceilalți, chiar dacă ei nu sunt de acord cu mine.
- Le spun altora când comportamentul lor nu este acceptabil pentru mine.
- Pot să vorbesc cu încredere în situații de grup.
- Consider că nevoile mele sunt la fel de importante ca ale altora, și trebuie luate în considerare.
- Pot să exprim furie sau dezamăgire fără a-i blama pe alți oameni.
- Mă simt confortabil(ă) să deleg altora sarcini de lucru.
- Pun preț pe propria mea experiență și înțelepciune.
- Pot să îmi susțin punctul de vedere într-o situație de grup, chiar și când majoritatea grupului nu este de acord cu mine.
De câte ori ai răspuns afirmativ? Mai mult de 10 situații reprezintă un grad mediu sau crescut de asertivitate. Dacă ai răspuns afirmativ la mai puțin de 9 itemi, învățarea și dobândirea – în practică – a tehnicilor asertive te poate ajuta să schimbi acest lucru.
Ce este asertivitatea?
Comunicarea asertivă s-a dezvoltat ca o modalitate de adaptare eficientă la situații conflictuale în relațiile interpersonale. Lipsa asertivității este una dintre cele mai importante cauze ale sentimentului de inadecvare socială.
Asertivitatea este rezultatul unui set de atitudini și comportamente învățate, care au drept consecință pe termen lung îmbunătățirea relațiilor sociale, dezvoltarea încrederii în sine, respectarea drepturilor personale, formarea unui stil de viață sănătos prin eliminarea unor blocaje, îmbunătățirea abilității de a lua decizii responsabile, și dezvoltarea abilității de management al conflictelor.
În comunicarea asertivă scopul nu este nicidecum conflictul, sau polarizarea opiniilor – ci comunicarea autentică, reală, lipsită de măști sociale a: nevoilor personale, priorităților și opiniilor proprii. De aceea, dintre artele marțiale asertivitatea a fost asemănată cu disciplina Aikido, a cărei filozofie spune că scopul luptei este ca amândouă părțile implicate să câștige.
Astfel, asertivitatea este abilitatea de a exprima emoțiile și convingerile, fără a ataca sau afecta drepturile celorlalți.
Asertivitatea în comunicare reprezintă abilitatea:
- De comunicare directă, deschisă și onestă, care ne face să avem încredere în noi și să câștigăm respectul prietenilor și colegilor.
- De exprimare a emoțiilor și nevoilor într-un mod în care ne satisfacem nevoile și dorințele, dar ținem cont de acești factori și când vine vorba de interlocutorul nostru
- De a iniția, menține și încheia o conversație într-un mod amiabil.
- De a împărtăși opiniile și experiențele cu ceilalți.
- De exprimare a emoțiilor negative, fără să te simți stânjenit sau a-l ataca pe celălalt.
- De a solicita lucruri / iniția cereri sau a refuza cereri.
- De exprimare a emoțiilor pozitive: bucuria, mândria, afinitatea față de cineva sau ceva, atracția
- De a face complimente și de a le accepta.
- De a spune NU celorlalți, atunci când ai nevoie să îți spui DA ție însuți, fără să te simți vinovat(ă) sau jenat(ă).
- Este modalitatea prin care elevii își dezvoltă respectul de sine și stima de sine.
- Este modalitatea prin care adolescenții pot să facă față presiunii grupului (”spiritului de turmă”) și să-și exprime deschis ideile proprii
- Este recunoașterea responsabilității față de ceilalți
- Este respectarea drepturilor și luarea în considerare a nevoilor celuilalt.
Ce sunt Pasivitatea și Agresivitatea:
Pasivitatea
Pasivitatea este răspunsul unei persoane care încearcă să evite confruntările și conflictele, își dorește ca toată lumea să fie mulțumită, fără a ține cont însă de drepturile sau dorințele sale.
- Nu face cereri, nu solicită ceva anume
- Nu se implică în câștigarea unor drepturi personale sau în apărarea unor opinii
Aceste persoane ajung adeseori să se simtă rănite, frustrate, iritate – dar fără să își exprime nemulțumirea față de ceilalți.
Motivele pentru care anumite persoane adoptă comportamente pasive:
- Au convingerea că dacă oamenii le vor cunoaște dorințele sau sentimentele, nu vor mai fi apreciați și acceptați
- Cred că este mai bine să evite conflictele și că este mai important să menții ”pacea” – cu orice preț
- Consideră pasivitatea lor ca fiind politețe, bunătate, semn de umanitate.
- Consideră că a nu fi pasiv înseamnă a fi arogant sau agresiv.
- Nu au suficient de multă încredere în propriile valori și opinii, și nu simt că ceea ce exprimă este valoros.
Agresivitatea
Este o reacție comportamentală în care îl acuzi și blamezi pe celălalt, încalci regulile impuse sau convenite, ești insensibil la sentimentele celorlalți, nu-ți respecți colegii, consideri că tu ai întotdeauna dreptate, rezolvi probleme prin violență, tertipuri sau intimidare, consideri că cei din jurul tău (colegi, părinți, profesori) sunt nedrepți cu tine, ești sarcastic, utilizezi adeseori critica în comunicare, rezolvi problemele prin violență, consideri că drepturile tale sunt mai presus de ale altora, ești ostil și furios.
Stilul Pasiv-Agresiv
Stilul pasiv-agresiv este o combinatie dintre primele doua stiluri, in care agresiunea nu este asumata, ci exprimata „voalat” si indirect. Uneori, poate lua forma comportamentelor de sabotaj (iti raspund in ultimul moment la e-mail, desi stiu ca te grabesti si ai nevoie de infromatiile respective; pretind ca nu ma deranjeaza ceva, dar iti dau de inteles prin alte mijloace ca sunt foarte deranjat etc.).
Oamenii pasiv-agresivi sunt cei mai neasumati agresori, si se afla intr-o ambivalenta (nehotarare) subconstienta legata de exprimarea furiei lor.
Consecintele stilurilor de comunicare
Pasiv |
Asertiv |
Agresiv |
Problema este evitată | Problema ajunge să fie discutată | Problema este atacată |
Drepturile tale sunt ignorate | Drepturile tale pot fi susținute de alții | Drepturile tale sunt susținute fără a ține cont de alții |
Îi lași pe alții să aleagă în locul tău | Îți alegi tu activitatea | Îți alegi activitatea ta și pe a celorlalți |
Neîncredere | Încredere în sine | Ostilitate, blamare, acuzații personale |
Vezi drepturile altora ca fiind mai importante | Recunoști atât drepturile tale, cât și ale celorlalți | Drepturile tale sunt mai importante decât ale celorlalți |
Drepturile Asertive
- Dreptul de a decide care sunt scopurile și prioritățile personale
- Dreptul de a avea valori, convingeri și opinii proprii
- Dreptul de a nu te justifica și de a nu da explicații privind viața ta
- Dreptul de a le spune celorlalți cum ai dori să se comporte cu tine
- Dreptul de a te exprima fără să îl rănești pe celălalt
- Dreptul de a spune: NU, NU ȘTIU, NU ÎNȚELEG sau NU MĂ INTERESEAZĂ
- Dreptul de a cere informații și ajutor
- Dreptul de a face greșeli, de a te răzgândi
- Dreptul de a fi acceptat ca imperfect
- Dreptul de a avea uneori performanțe mai scăzute decât potențialul tău
- Dreptul de a avea relații de prietenie cu persoane cu care te simți confortabil
- Dreptul de a-ți schimba prietenii
- Dreptul de a-ți dezvolta viața așa cum îți dorești
Principii Asertive
- Exersează: spune NU îți este încălcat un drept sau o valoare personală
- Motivează-ți afirmația fără să te justifici – nu te scuza!
- Exprimă-ți opiniile personale specific și clar – evită ambiguitatea și formulările gen
- Oferă, dar mai ales acceptă complimente.
- Fii direct(ă). Exersează-ți abilitatea de a comunica direct lucrurile așa cum sunt ele / le vezi tu.
- Cere feedback – pentru prevenirea greșelilor de interpretare
- Întreabă-l pe celălalt cum vede el/ea lucrurile, și încurajează-i pe ceilalți să contribuie la conversație cu perspectiva lo
- Schimbă discuția sau evită persoana atunci când nu poți comunica asertiv. Unele persoane nu pot pur și simplu să acceseze comunicarea asertivă în anumite situații.
- Fă referiri la comportamentul neadecvat al unei persoane cu o remarcă pozitivă sau neutră.
- Concentrează-te pe comportamente și nu pe persoană atunci când dorești să faci o remarcă! (”Ești nerealist” vs. ”Planul pe care îl propui nu îmi sună realist.”)
- Scoate în evidență consecințele negative ale comportamentului său asupra ta.
- Precizează comportamentul dorit, oferă alternative comportamentului pe care dorești să îl schimbi.
- Analizează costurile și beneficiile comportamentului tău înainte de a-l pune în aplicare (evită să fii impulsiv(ă))
- Un contact vizual rezonabil este foarte util în comunicarea asertivă. Privindu-l în ochi pe om în momentul în care ceva îi sub-comunică faptul că acel lucru este important.
- Asumă-ți responsabilitatea pentru partea ta de ecuație, partea ta de vină, etc.
- Mergi la drum cu intenția ca amândouă părțile ale dialogului să beneficieze de pe urma comunicării (mentalitate de tip ”win-win”): fiecare să-și poată expune punctul de vedere, rezervele, frustrările, reacțiile și să se ajungă undeva cu acest dialog.