Lifestyle Design Podcast

Inteligenta Financiara cu Daniel Tănase — Jocul Interior al Banilor ★ Episodul 24 | The Real You Podcast

De
Petre Barlea

27 mai 2020

Cuprins

01:35 Prezentare Daniel Tănase
02:27 Lipsa educației financiare la populația generală
05:00 Relația emoțională pe care o ai cu banii și jocul interior
19:42 Polenizarea încrucișată între domenii și competențe
28:08 A aduce valoare adăugată celor din jur vs. tunuri și șmenuri
33:57 Plantarea de semințe (”Hunters starve, farmers feast”) – mentalitatea fermierului/gospodarului
44:54 Cum îți construiești și consolidezi ”baza de active” pentru a-ți asigura viitorul financiar?
59:37 Recomandări de cărți & ce face Daniel pentru companii și indivizi

În acest episod & articol vom descoperi:

De ce ”jocul interior” (mentalități, emoții, atitudini, credințe) e mai important decât cel exterior (investiții, economii, metode de câștig)
Ce rol joacă neurologia în inteligența financiară?
De ce merită să gândești mai degrabă ca un grădinar decât un vânător și să vrei să ”cultivi” mai degrabă decât să ”dai tunuri” și să vânezi ”easy money” și scheme de îmbogățire rapidă.
Cum faci unei piețe și unei lumi aflate în continuă transformare, în care joburile și modelele de business de azi vor dispărea pe termen lung. Cum te adaptezi prin ”polenizare încrucișată”?

Ce înseamnă inteligență financiară?

Inteligența financiară e, de fapt, un termen pompos, care face referire la abilitatea unui om de a-și gestiona banii ”cu cap” — în așa fel încât să evite problemele financiare și să se bucure de stabilitate și prosperitate pe plan material.

Profesorul Andrei C. Miu arată cum, de exemplu, ”inteligența emoțională”, nu e deloc o formă de inteligență (prin definiție, inteligența e înnăscută & relativ fixă) — ci mai degrabă un termen de marketing, la fel ca multe alte ”inteligențe” invocate frecvent în psihologia pop, din revistele glossy: inteligența sexuală/erotică (Esther Perel), inteligența socială etc.

Dar asta e o veste bună: dacă vorbim despre o abilitate, atunci abilitatea respectivă poate fi dobândită, studiată, învățată și ”șlefuită” — adică îmbunătățită.

Cum facem asta? Consultând sursele indicate mai jos și dărâmând obstacolele pe care le vom menționa în cele ce urmează.

”Jocul Interior” vs. ”Jocul Exterior”

Jocul interior ține de ceea ce simți și gândești tu în interior despre un subiect sau domeniu. În cazul acesta, banii:

mentalități (ex: de șmenar, de business),
convingeri (limitative sau ajutătoare — ”Banii-s ochiul dracului.” & ”Banii n-aduc fericirea.” vs. ”Banii sunt o unealtă, o resursă care poate fi convertită.”),
atitudini (ex: de avariție, de lăcomie, de gospodar)
emoții (blocante sau ajutătoare — teama de a nu avea, frica de a pierde, încrederea că o să poți, rușinea).

Fiecare ascultător poate să își pună următoarele două întrebări: ”Ce gândesc eu despre bani?” și ”Ce simt eu despre bani?” — Daniel Tănase

Așadar:

Ce gândești tu despre bani?
Ce simți tu în legătură cu banii?

Jocul exterior se petrece în plan concret și se referă la metodele și tehnicile acumulării de bănișori:

soluții de economisire
investiții (la bursă, în metale prețioase, în artă, în criptomonede)
modalități de acumulare a banilor
modalități de a obține venituri și profit
domeniul ales (imobiliare)
cadranul ales (angajat, liber profesionist, patron, investitor)

De ce e jocul interior mai important?

În cuvintele lui Daniel (citat din cartea State of the Wallet):

”Circuitul prin care banii ies din buzunarul tău este: ❤️ INIMĂ →🧠 CREIER →💳 PORTOFEL”

Dacă te agăți de metode — dar nu ți-ai aliniat mentalitatea — ai toate șansele să pierzi banii la un moment dat, sau să te dezechilibrezi în alte arii ale vieții, să te autosabotezi (pentru că te-ai transformat în ceea ce urăști, de exemplu, sau pentru că există forțe contradictorii în subconștientul tău etc.).

Ideal este să te concentrezi în mod echilibrat pe ambele aspecte – interioare și exterioare.

🌡️ Termostatul financiar

Un alt motiv pentru care ”jocul interior” e important: termostatul tău financiar îți va dicta cât câștigi, cu ce sume te simți confortabil, ce sume te intimidează și ți se par ”din altă ligă” decât a ta. Dacă termostatul tău îți spune că 50.000 € e o sumă foarte mare de bani, o să te raportezi așa la ea.

Un exemplu clasic este al unui vânzător — care nu reușea să treacă de 50.000 € pe lună în vânzări ”închise” pentru compania la care lucra. Mereu încheia luna ”pe-acolo”…parcă era un făcut. Ce nu își dădea el seama era că subconștientul lui îl ținea în zona aia, și motivele țineau de termostatul financiar și imaginea de sine pe care o avea. Imediat ce depășea 50.000 € se lăsa pe tânjală, sau invers, dacă era sub 50.000 € trăgea din greu să atingă punctul confortabil.

😱 Aversiunea la risc

Un alt lucru important din profilul tău este înclinația către asumarea de riscuri. Degeaba înveți strict metode de investit la bursă sau intenționezi să-ți deschizi o companie într-un domeniu riscant și volatil, dacă nu te cunoști pe tine și nu știi care e profilul tău de preferință pentru SAU aversiune față de risc.

În concluzie: ”cunoaște-te pe tine însuți” e un sfat extrem de important când vine vorba despre îmbunătățirea inteligenței financiare.

🧠 Convingerile limitative despre bani

Un alt capitol pe care-l vei vedea peste tot în discuțiile despre inteligența financiară îl reprezintă convingerile noastre (crezurile). Ele sunt, de regulă, 100% inconștiente, dar înrădăcinate în ”harta mentală” cu care navigăm prin lume. Nu știm de ele, însă ele ne ghidează viața de acolo, din umbră.

Uneori, ele ies la suprafață sub formă de afirmații în dialog sau atitudini.

Iată și câteva exemple:

”Banii sunt greu de făcut” (în realitate…depinde – pot fi făcuți ușor)
”Banii nu se găsesc pe toate drumurile” (de fapt…banii sunt peste tot, tranzacții monetare se întâmplă peste tot pe unde există oameni în lumea civilizată)
”Cei care fac mulți bani sunt necinstiți, au făcut ei ceva.”

De unde vin ele?

Le ”pescuim” de la părinți (de regulă, cu mentalitate de clasă de mijloc) sau din societate.

Ele vin din atitudinile părinților și anturajelor în care am crescut. Părinții care spun ”Tu crezi că eu sunt bancă, să am cu ce să plătesc toate astea?” (mesajul implicit: nu avem bani). Oamenii din jur, pot spune ”prefer să fiu sărac și cinstit” (implicația: toți ăia bogați sunt necinstiți),

În cultura în care creștem, avem greaua moștenire a trecutului nostru comunist. Ea face să avem o mentalitate urâtă – rămasă în ADN-ul nației noastre: o atitudine anticapitalistă, de ură a ”burgheziei”, a oricărei inițiative private independente. Chiar și ANAF-ul tratează firmele ca pe un hoț, un impostor care nu a fost prins încă.

E o glumiță în engleză: Q: ”How do you pronounce bourgeoisie?” A: ”With hatred!”.

Avem și expresii:

”putred de bogat” (e ceva putred în expresia asta)
”are bani să-i întoarcă cu lopata” (de parcă ăsta ar fi scopul)
”s-a ajuns, al dreacu”

Ce e impresionant e că astfel de atitudini de ură față de cei avuți apar și în cultura pop: filme, emisiuni TV, etc.

Randy Gage, autorul cărții ”Why You Are Dumb, Sick and Broke and how to be Smart, Healthy and Rich” face o argumentație superbă, care mi-a rămas în minte ca un tatuaj, pentru totdeauna. Cultura pop e plină de ură față de bogați, care sunt ridiculizați. Iată și trei exemple:

”Om fi noi săraci, dar măcar suntem cinstiți.” (”We may be poor, but at least we are honest.”) — finalul filmului Spiderman
Întreaga narațiune din filmul Titanic: Săracii (cum era Jack) se distrau, jucau poker, dansau, beau bere — la ei era toată voia bună. Pe partea cealaltă, bogații erau niște înțepați, fițoși, cu nasul pe sus, care mâncau cu tacâmuri speciale pentru pește. La ei nu se întâmpla niciodată nimic interesant. Jack o cucerește pe tipa bogată și o duce în lumea lui plină de haz. Iar restul e istorie… pardon, ficțiune.
Show-uri precum ”Vrei să fii miliardar”, ”Big Brother”, ”Fear factor” și chiar ”Românii au talent”, ”Imperiul Leilor” sau ”Noră pentru mama”. În aceste ”concursuri” ți se arată cum 50.000 EUR e o sumă mare de bani, și oamenii sunt dispuși să se umilească în diferite feluri pentru ”marele premiu” — să atingă lucruri scârboase, să stea de bunăvoie într-o pușcărie, cu oameni pe care nu-i cunosc și să-și facă public fiecare pârț, să se supună toanelor celor din juriu, să se sape între ei, etc. În unele mai mult, în altele mai puțin — dar înțelegi ideea.

”Tunuri”, ”șmenuri” și ”combinații” vs. plus-valoare și contribuție

În acest episod al Podcast-ului am mai discutat cu Daniel și despre cât de important este să produci o formă sau alta de plus-valoare pe care să o oferi — contra cost — celor din jur.

În cuvintele lui Daniel:

”Ce abilități și talente am — sau pot să-mi dezvolt — pe care pot să le vând pentru a obține un venit sau profit?”

Aici putem vorbi despre licența de a practica medicina, o diplomă de coach, abilitatea de a repara o mașină, abilitatea de a face fotografii, masaj osteopatic, capacitatea de a produce o plasă împotriva țânțarilor…orice produs sau serviciu pentru care oamenii sunt dispuși să plătească.

Să aduci valoare adăugată e esențial — în contrast cu escrocheriile pe care poți să le faci să obții bani de la fraieri, fără să aduci nimic la schimb. Vezi unii ”lupi de pe Wall Street” care sunt în stare să-ți vândă investiții lipsite de orice valoare, parcagii (care te parchează în niște locuri deja disponibile și gratuite), mafioți care-ți cer ”taxă de protecție” (doar ca să nu se ia de tine, fără să îți livreze vreun serviciu la schimb).

Alegerea e a fiecăruia, însă în episod am vorbit despre rolul valorii adăugate în inteligența financiară și acumularea unui nivel decent de prosperitate.

Tot acolo vorbim despre schemele de ”îmbogățire peste noapte” și pseudo-”oportunitățile” de tip get-rich-quick…și de ce merită să stai departe de ele, și de ce să acumulezi, mai degrabă…

O bază de active

Activele și pasivele pot fi privite prin prisma contabilității, sau în sens mai larg, iar Daniel tratează acest subiect de la minutul 44:54.

Ce e surprinzător este că el citează printre active chiar și conturile de social media, dacă știi să le folosești cu cap și dacă se integrează în modelul tău de făcut bani — fără să aspiri neapărat să devii influencer.

Valoare adăugată vs. muncă brută

Nu contează atât de mult câte ore muncești, și cât de mult transpiri, ci câtă valoare (percepută și remunerată) aduci în ecuație. De aceea, unele dintre cele mai solicitante munci (tehnoredactarea de texte, datul la târnăcop) sunt adeseori plătite prost, pe când altele (o consultație la un medic specialist, o oră de consultanță financiară, un speaker care vorbește o oră) sunt plătite cu sute de euro, sau mai mult.

Exemplul pe care-l dă Daniel este următorul:

Participarea la un eveniment (cum ar fi GPeC sau BrandMinds) poate să coste 150 € pentru o singură zi. Însă, dacă tu la acel eveniment cunoști pe cineva care-ți devine mentor, SAU întâlnești un om care-ți oferă echivalentul unei ore de consultanță pe care o tarifează cu mai mult de atât SAU te întâlnești cu un viitor partener de business…

…care e adevărata valoare a biletului?

Valoarea nu stă în munca prestată, ci în valoarea percepută pentru care oamenii sunt dispuși să plătească.

Un alt exemplu faimos este cel al unui violonist celebru, care cântă la o vioară Stradivarius (care valorează zeci de mi de dolari) pe peronul unei gări, cu o pălărie alături, în care oamenii pot să pună bani. Același violonist umpluse o sală de spectacol cu o seară în urmă, și generase o sumă exorbitantă din vânzarea de bilete. În gară, într-o sesiune de cântat de 45min a acumulat doar câteva zeci de dolari. Lumea care trecea nu l-a recunoscut și nu a recunoscut valoarea, lucru care dovedește și faptul că percepția valorii e importantă, și, bineînțeles, dependentă de context.

”Frumusețea (și valoarea) e în ochii celui care privește.”

De unde și bancul cu șoferul de Logan care coboară geamul la stop, să vorbească cu șoferul unui Rolls Royce, și-l întreabă:

”Auzi, tu ești mulțumit de ea? …c-am văzut că nu prea își cumpără lumea.”

Iar un alt tip de capital simbolic poate fi și…

Pe cine cunoști (networking)

Știi expresia aceea: ”Your network is your net worth”? Contează mult pe cine cunoști și cu cine te anturezi și aici nu vorbim despre corupție, pile și influență, ci despre colaborare și parteneriate, networking și efectul rețelei.

Sociologul Pierre Bourdieu are o întreagă teorie despre capitaluri simbolice. Există mai multe tipuri de capital: capital social (pe cine cunoști? la cine ai acces?), capital de imagine (cine te cunoaște? care e gradul de expunere mediatică de care te bucuri?), capital de cunoștințe (ce cunoștințe și talente ai în portofoliu?). Toate aceste forme de capital simbolic pot fi convertite în capital financiar, dacă știi cum, și creezi un sistem prin care să faci asta.

De-asta se insistă pe ideea ”investește în tine însuți” atât de mult.

Polenizarea încrucișată sau de ce să te specializezi în 2+ domenii

Tot în acest episod am discutat cu Daniel despre cum joburile din ziua de azi nu vor mai fi aceleași, despre cum multe dintre ele dispar, sunt automatizate sau devin tot mai irelevante. În acest context, viitorul are nevoie de oameni creativi care pot face legături între diferite domenii de specializare. În plus, specializându-te în 2+ domenii, poți să aduci mai multă valoare adăugată în ambele. De exmeplu, Daniel s-a specializat în domeniul financiar/bancar, după care a ieșit din ”sitem” și, adăugând în portofoliu cunoștințe de neuro și de dezvoltare personală, poate să ajute oamenii să-și depășească condiția financiară.

În cazul meu, ”polenizarea încrucișată” dintre psihologie și marketing digital, s-a dovedit extrem de utilă, pentru că tot ce înseamnă copywriting și optimizarea conversiilor ține de psihologie.

Poți afla mai multe despre cum să devii un ”generalist specializat” în acest video al lui Tim Ferriss.