Podcast Psihologie

Psihoterapia de Grup ★ Episodul 41 | The Real You Podcast

pe
3 octombrie 2022
Asculta pe Spotify episodul acesta
Descarca episodul in format MP3

În acest episod descoperim psihoterapia de grup și vedem ce este, cum se desfășoară (ce se întâmplă în spatele ușilor închise într-o sesiune), care sunt beneficiile, dar și minusurile, și dacă este sau nu potrivită pentru tine în acest moment.

Mic anunț: în curând, urmează să organizăm un grup de terapie pentru cei care au trecut prin relații toxie sau abuzive, numit ”Este viața mea acum”. Pentru mai multe informații, vizitează site-ul: viatamea.ro

Ce este terapia de grup?

In funcție de natura problemei cu care te confrunți, terapia de grup poate fi o alegere ideală pentru a confrunta obstacolele tale și a face schimbări pozitive în viața ta.” – APA.ORG (Asociația Psihologilor din America)

În această formă de terapie, unul sau mai multi psihologi conduc un grup de 5-16 persoane. Grupurile se întâlnesc periodic. Durata ședințelor și frecvența întâlnirilor pot varia: o ședință durează, de regulă, mai mult de 2h, iar frecvența poate fi săptămânală, o dată la două săptămâni sau lunară, de exemplu. Se poate desfășura într-un cabinet de terapie, într-un spital sau în cadrul unui retreat în natură. Scaunele sunt, de regulă, așezate într-un cerc, în așa fel încât toți membrii să se poată vedea și să poată stabili contact vizual.

Unele grupuri sunt gândite să adreseze o problemă specifică, cum ar fi depresia, obezitatea, tulburările de alimentație, tulburarea obsesiv-compulsivă, tulburarea de panică, anxietatea sau fobia socială – sau viața cu o boală cronică, durerea cronică sau abuzul de substanțe. Altele au un scop mai general, cum ar fi lucrul cu furia, timiditatea, singurătatea, dobândirea asertivității, a competențelor sociale  sau creșterea încrederii în sine. Există grupuri care îi ajută pe cei care au experimentat pierderea, și trec prin doliul psihologic – fie că vorbim despre pierderea partenerului de viață, a unui copil sau a cuiva care a murit prin suicid.

Un factor foarte important este coeziunea grupului. Dacă la terapia individuală (one-to-one), cel mai important factor este relația terapeutică, la grupuri mai avem o componentă importantă: coeziunea, sau măsura în care „se leagă maioneza” între membrii participanți.

O distincție importantă este aceea între grupurile de suport și grupurile de terapie. Ele nu sunt unul și același lucru. Au scopuri diferite, își selectează membri în mod diferit, au reguli diferite de funcționare, au alte reguli despre relațiile personale în afara grupului, și…pur și simplu funcționează diferit. Probabil cel mai cunoscut grup de suport este Alcoolicii Anonimi, cu derivatele sale, precum Narcotics Anonymous, sau Shoplifters Anonymous. Alte exemple de grupuri de suport mai apar în file de la Hollywood, cum ar fi Fight Club, unde personajul principal participă în prima parte a filmului la diverse astfel de grupuri, dintre care unul cu pacienți cu cancer, altul cu ginecomastie.

Există și câteva reguli și principii de funcționare: respectul reciproc, toleranța față de alte perspective, statutul egal al membrilor și pondere egală de atenție acordată membrilor sunt doar câteva dintre ele. Membrilor li se cere să aibă un comportament civilizat și suportiv pe toată durata ședinței, să contribuie constructiv la dialog și să nu vină în stare de ebrietate. Alt principiu extrem de important este confidențialitatea.

Conform istoriei, prima sesiune de terapie de grup a avut loc în Boston, Statele Unite, cu pacienți cu tuberculoză. Medicii de atunci au observat beneficii emoționale ale participării la grup. Însă grupurile de terapie au devenit mai mainstream și o formă de tratament adoptată pe scară largă în Al Doilea Război Mondial, atunci când veteranii se întorceau de la război cu Stres Post-Traumatic, numit la acea vreme shell shock. In 1944 Armata Statelor Unite a emis un comunicat în care observa cum veteranii au reacționat bine la grupurile de terapie, care le-au fost benefice – și recomanda în mod explicit adoptarea pe scară largă a acestei metode pentru veteranii de război cu stres posttraumatic. 

Bineînțeles, forme ancestrale, înrudite și strămoașe ale terapiei de grup au existat dintotdeauna. Sfatul bătrânilor, sfatul înțelepților, reuniunea tribului și alte forme de comuniune au servit scopuri asemănătoare.

Multe dintre orientările în terapie folosesc metoda grupului: psihanaliza, psihodrama, terapia cognitiv-comportamentală, analiza tranzacțională și alte metode cum ar fi constelațiile familiale se pot desfășura și în grup.

La ce să te aștepți – cum se desfășoară?

Unor oameni li se poate părea ușor intimidantă ideea de a se deschide și a vorbi despre problemele lor de față cu mai mulți necunoscuți. Însă psihologii au descoperit cum în cele mai multe dintre cazuri, membrii grupului sunt surprinși de cât de recompensantă este experiența participării la grup, până la urmă.” – APA.ORG (Asociația Psihologilor din America)

Vei fi încurajat(ă) să vorbești atât despre viața ta de zi cu zi în afara grupului, cât și despre dinamicile care se dezvoltă în interiorul grupului – relația ta cu ceilalți membri.

În mod interesant, oameni care sunt inițial sceptici și reținuți ajung să spună că le place procesul. Asta pentru că, deși grupul începe ca un colectiv de străini perfect necunoscuți, colegii nu mai sunt necunoscuți după ceva timp petrecut împreună, și după procesul de coeziune a grupului facilitat de terapeuți.

Un mit este că terapeutul vorbește pe rând cu fiecare membru al grupului, oferindu-i terapie individuală, în vreme ce ceilalți membri ascultă cuminți, cu empatie. În realitate, se fac multe lucruri: jocuri de rol, exerciții menite să scoată la suprafață conflicte din psihic, se pot da teme pentru acasă, se fac activități colective, cum ar fi un proiect comun pe care grupul îl are de dus la bun sfârșit… și așa mai departe.

Care sunt beneficiile terapiei de grup?

În cartea sa, Tratat de psihoterapie de grup. Teorie și practică, faimosul psihoterapeut și romancier Irvin Yalom, spune că terapia de grup reprezintă următoarele lucruri:

  • Un spațiu safe (securizant ar fi cuvântul în română) în care să-ți explorezi emoțiile
  • Un spațiu unde primești și oferi suport reciproc
  • Expunere la noi comportamente, gânduri și convingeri care ar putea să îți schimbe perspectiva
  • Un loc în care oamenii simt că nu sunt singuri
  • Un sistem pozitiv de susținere, de suport
  • O formă mai eficientă din punct de vedere al costurilor față de terapia individuală

Efectul de oglindă și de oglindire

Când acest efect are loc, simți că nu mai ești singurul / singura care se luptă cu o provocare anume. Să vorbești periodic despre situațiile cu care te confrunți și să îi asculți pe alții poate ajuta să pui problemele tale – și întreaga viață – în perspectivă.

Poate să fie o ușurare să auzi cum alți membri discută despre lucrurile prin care treci și tu, și cum reușesc să le facă față.

Pentru că ești într-un grup cu oameni cu provocări similare, vei putea discuta lucruri pe care nu le-ai discuta cu familia sau cu un prieten apropiat care nu a trecut prin așa ceva. Astfel, scade sentimentul de izolare, de alienare și de singurătate în problemele tale.

Universalitatea problemelor este mare.

Irvin Yalom i-a rugat pe participanții la grupuri să scrie pe un bilet anonim care sunt câteva dintre lucrurile pe care nu le-ar dezvălui la grup. Secretele membrilor erau ”remarcabil de asemănătoare”, spune el. Dacă ar fi să le punem pe categorii, câteva teme ieșeau la suprafață: (1) oamenii se simțeau inadecvați sau incompetenți. (2) Se simțeau alienați (înstrăinați) față de lume, și îngrijorați că nu pot să fie suficient de buni și să aibă grijă de persoanele dragi din viața lor. Iar a treia categorie includea o formă sau alta de secret legat de viața sexuală a participantului.

De exemplu, un membru ar putea să ridice o problemă de tipul: ”Nu știu cum să îmi fac prieteni noi, și mă simt singur.” Ceilalți membri pot să împărtășească și ei propriile lor experiențe legate de singurătate, îi pun întrebări și descriu ce a funcționat pentru ei. Poți astfel să primești speranță, încurajare, inspirație, sfaturi practice, acționabile.

Suportul membrilor

Grupul este o rețea de suport. Membri grupului te pot ajuta să vii cu idei specifice, acționabile pentru a ieși din situația ta, și ai acces la o multitudine de perspective. 

Aici se aplică zicala ”Unde-s mulți, puterea crește.”

Diversitatea – acces la o varietate de perspective

De obicei, ne vedem problemele într-o perspectivă foarte îngustă, și rumegăm aceleași și aceleași gânduri despre ele.

Din partea grupului, poți primi o nouă perspectivă, în care să ai încredere. Perspectivele vin de la oameni cu vârste, experiențe și niveluri de vindecare diferite. Oamenii ăștia au personalități diferite, experiențe de viață variate, și vin din medii diferite – așa că e normal să descoperi alte unghiuri din care poți să te uiți la situația ta. Descoperi cum alții și-au gestionat greutățile, iar asta poate să îți ofere inspirație și motivație. Membrii se vor afla în stadii diferite ale vindecării, și în felul acesta se pot ajuta între ei să treacă în etapa următoare, cu povești și unelte de coping.

Apare și fenomenul de învățare prin imitație sau emularea unor comportamente sănătoase, preluate sau inspirate de la ceilalți. Membri pe care îi admiri pot deveni modele de rol (role models in engleză)

Are loc împărtășirea de cunoștințe, competențe, informații și strategii de coping.

Însă grupul implică mult mai mult decât susținere și învățare de la ceilalți…

Ghidarea unui specialist

Fiind condus de unul sau doi specialiști în sănătate mintală, terapeuții pot veni în ecuație cu modalități validate pentru managementul furiei, și intervenții pentru situații specifice. Terapeutul poate veni cu o serie de strategii și tehnici validate științific pentru managementul furiei, relaxare și managementul stress-ului, sau mindfulness. Deși specialistul nu este în niciun caz un guru, ci tot un om, procesul pe care îl facilitează și prin care te trece poate să te ajute să profiți la maxim de experiența ta la terapia de grup.

Spiritul de camaraderie și simțul că aparții unui colectiv

Ne simțim mai integrați. Grupul e și o formă de socializare, chiar dacă e o formă aparte.

Să despachetezi lucrurile care te jenează alături de și împreună cu alții îți poate ușura povara. Conexiunea pe care poți să ajungi să o ai cu membrii grupului poate fi destul de profundă.

În unele momente, membrii grupului lucrează împreună la rezolvarea unui puzzle colectiv, și fiecare aduce piesa lui și o potrivește.De aici, se dezvoltă o formă de solidaritate între ei.

E posibil să descoperi cât de OK te poți înțelege cu cineva cu care n-ai fi crezut inițial că vei rezona sau că te vei conecta, pentru că are o vârstă diferită de a ta sau vine din altă bulă de realitate decât tine.

De asemenea, putem vorbi despre ceea ce se numește înțelepciunea colectivă a grupului și efectul de mastermind –faptul că mai mulți oameni își pun la comun înțelepciunea, experiența și resursele emoționale face în așa fel încât rezultatul să fie mult mai mare decât suma celor care îl compun. Asta se mai numește și efectul de sinergie.

Responsabilizarea și motivarea

Cuvântul englezesc este ”accountability”. Există forme mai subtile de responsabilizare care apar în grup. Angajamentul pe care ți l-ai luat să gestionezi provocarea ta, faptul că-i vezi pe ceilalți că fac treabă, dar și susținerea lor continuă pot să te responsabilizeze și mai mult decât în terapia individuală. Chiar și dorința de a participa la activitatea grupului și de a fi acceptat de ceilalți poate crește nivelul de responsabilizare.

Energia colectivă a unui grup și tonusul emoțional pe care-l atinge grupul te poate propulsa și avansa pe drumul tău către recuperare.

În cuvintele autorului Ben Johnson: ”Pacienții de la grup devin mai motivați când îi văd pe alții cum avansează.

În grupurile de adulți ești inspirat(ă) să te bazezi pe tine însuți și să găsești soluții acolo unde nu vine nimeni să te salveze.Grupul și progresele care au loc în cadrul lui pot să îți aducă mai multă speranță și o perspectivă mai luminoasă asupra viitorului tău. Poate că îi vezi pe unii cum progresează, deși nu le dădeai multe șanse inițial. Și poate îți spui: ”Hei, pot și eu!” Iar dacă progresul altora te face să simți invers, adică neputință și întrebarea ”Oare eu de ce nu sunt în stare?” poți vorbi despre asta cu terapeutul, în cadrul grupului.

Autocunoașterea și descoperirea de sine

Prin natura lui, grupul de terapie are un nivel mai mare de conștientizare, introspecție și insight decât oricare altă interacțiune socială.

Vei descoperi, cu siguranță, lucruri despre tine, prin efectul de oglindire din partea celorlalți participanți și al terapeuților. Cu toții avem o ”pată oarbă”, o zonă pe care nu o vedem, pentru că suntem subiectivi. E posibil să descoperi mici neajunsuri ale tale, care te țin în loc și îți sabotează dezvoltarea.

În același fel, cu toții avem un potențial latent, adică nevalorificat, nescos la suprafață, care abia așteaptă să se manifeste și să te ajute să faci față provocărilor. Membri grupului au tendința să vadă asta în noi și să ne ajute să-l scoatem la suprafață.

Feedback-ul despre cum ești perceput tu ca om de alții poate să fie foarte puternic și revelator.

Ai tendința să te scuzi în mod excesiv, chiar și când nu e vina ta? Aștepți mereu să ți se acorde permisiune ca să vorbești? Ai tendința să fii o persoană ”de treabă”, prietenoasă, non-conflictuală, agreabilă – dar cumva comportamentul tău nu pare autentic 100%? Participanții la grup îți pot indica asta. Vine cumva din teama de respingere? Poți lucra asta terapeutic. Invers, ai tendința să monopolizezi dialogul? Ce părți din tine ascunzi, și care părți sunt lăsate să fie văzute?

Membrii grupului îți pot reflecta aceste lucruri.

Exersezi competențe sociale, interumane

Este vorba despre lucruri ca: asertivitatea, setarea de limite și granițe și apărarea teritoriului, comunicarea nonviolentă, inteligența emoțională și așa mai departe.

Participând la grup, vei putea avea beneficii la capitolul: empatie, altruism, compasiune, deschidere și toleranță față de diversitatea lumii în care trăim.

 O temă care apare adesea la capitolul competențe de tip ”soft skills” (cum sunt ele numite în HR) este managementul conflictelor și al disputelor.

Se pot face inclusiv diverse jocuri de rol, în care să experimentezi cu noi comportamente într-un mediu sigur și securizant, fără a fi judecat(ă).

Descoperi cum să interacționezi cu tine și cu ceilalți în moduri mai sănătoase, iar aceste competențe se pot manifesta și în exteriorul grupului, în viața ta de zi cu zi.

Lucrezi teme existențiale inconfortabile

Indiferent care ne sunt provocările punctuale cu care ne confruntăm, cu toții ne raportăm într-un fel sau altul la temele mari ale vieții și existenței noastre pe pământ: viața și momentele ei uneori absurde, care este sensul vieții mele, moartea, pierderea cuiva drag, și chiar și unele teme tabu.

Alte teme incomfortabile pot fi: pierderea sănătății fizice sau mentale, a tinereții, a energiei sau alte lucruri pe care le mai pierd oamenii de-a lungul unei vieții.

”Momente magice”

Acestea sunt momente de insight și de breakthrough, când depășești un punct critic.

Insight-urile sunt definite ca: ”o înțelegere a unei relații de tip cauză-efect într-un context specific”. Sunt momente în care idei noi pot să modifice felul în care oamenii percep viața și răspund la provocărilor ei.

Un breakthrough este ”o schimbare sau descoperire bruscă, dramatică și importantă”. Este momentul în care depășești un obstacol și reușești să adopți un nou comportament sau o nouă atitudine față de lucrurile cu care te luptai. Le mai putem numi și ”momente de declic”. 

Terapia de grup lucrează în foarte multe direcții simultan

E foarte posibil ca terapeutul să lucreze cu unul dintre membri, iar terapia să aibă impact și asupra celor care asistă la acest moment – pentru că rezonează cu cele spuse și cu emoțiile trăite, și au diverse insight-uri sau momente de declic drept consecință. Aici se aplică zicala românească ”unde dai și unde crapă”.

Pentru a face acest lucru subtil cu atât mai evident, uneori am cerut participanților să spună ce și-a luat fiecare în urma unui astfel de moment.

Care sunt unele dezavantaje?

  • Confidențialitatea: pentru că există mulți participanți în grup, există posibilitatea unei breșe de confidențialitate. Terapeuții urmează un cod etic iar participanții semnează un contract, care include clauze de confidențialitate. Însă nu există garanție absolută, în proporție de 100% că cineva nu va povesti mai departe. Vestea bună e că nu ești singura persoană care împărtășește informații private și devine vulnerabilă. În plus, există un spirit de ”ce ție nu-ți place, altuia nu-i face” care îi mai ține pe oameni responsabili.
  • Discomfortul vulnerabilității: să vorbești de față cu mai mulți e mai greu decât în terapia individuală, unde doar terapeutul este confidentul tău, și depozitarul secretului tău. Am vorbit la început cum mulți oameni trec peste asta. Numai că…există și aceia care nu au cum să treacă acest prag de vulnerabilitate, și poate că nu merită să forțeze nota.
  • Pot apărea tensiuni între membri: facilitatorii grupului sunt acolo să medieze și să integreze aceste momente. În plus, există un contract care îi obligă pe membri să păstreze un comportament civilizat pe toată durata ședinței, să contribuie constructiv la grup și să nu îi jignească sau denigreze pe ceilalți. Așa că dacă se nimeresc participanți cu un grad mare de sadism care derivă plăcere din a le face rău altora, atunci ei pot fi excluși din grup în cazuri serioase de încălcare a înțelegerii. Conflictele nu sunt neapărat un lucru rău în sine, ci, din contră, pot reprezenta o lecție valoroasă de managementul conflictelor.
  • Conflicte de orar: dacă terapia individuală durează 1h, cea de grup durează ceva mai mult. Este posibil, într-o viață aglomerată ca membrilor să nu le fie ușor să-și coordoneze disponibilitatea în orar.
  • În multe grupuri, e posibil să fie nevoie să fii înalt funcțional pentru a participa. Voi detalia imediat ce înseamnă, și de ce.
  • Mai există riscul ca unii membri, cu grad ridicat de histrionism să aibă tendința să monopolizeze discursul, să atragă atenția asupra problemelor lor, să îi farmece și impresioneze pe participanți – și, uneori, chiar pe terapeuți – cu povestirile lor. Este rolul terapeuților, ca moderatori ai dialogului, să se îngrijească să aloce timp relativ egal tuturor participanților, în așa fel încât toată lumea să aibă ocazia să-și lucreze ce are de lucrat.
  • Invers, alți membri e posibil să stea tăcuți și să nu fie motivați să participe, lăsându-i pe alții să ia cuvântul.

Așa că hai să abordăm o întrebare importantă:

Este pentru tine grupul de terapie?

Poate fi exact ce căutai, sau nu. Am să încep prin a spune că terapia de grup NU este pentru orice situație. Hai să vedem când cineva nu este un candidat bun pentru terapia de grup:

  • Schizofrenie sau doar psihoză
  • Grad ridicat de paranoia
  • Cei cu un grad mare de ostilitate, cărora le vine greu să colaboreze cu alții
  • Depresie majoră
  • Cei care se confruntă cu un grad avansat de fobie socială
  • Cei care au un comportament suicidar
  • Cei care suferă de ipohondrie
  • Cei care se află într-o criză și necesită intervenții de urgență, cum ar fi internarea sau medicația sau managementul crizei. În cuvintele autoarei Pati Cox, ”O criză acută nu este momentul ideal pentru participarea la un grup de terapie – pentru că nevoile tale sunt mai mari decât ceea ce poate să-ți ofere grupul.
  • Cei cu retard intelectual sever, tulburări neurologice severe, capacitate redusă de insight și introspecție sau alte categorii de membri care nu pot participa la sarcinile grupului, din diverse motive și impedimente în acel moment.
  • Membrii grupului este bine să aibă un grad crescut de funcționare în viața de zi cu zi, să se confrunte cu probleme asemănătoare și să aibă un nivel de cultură asemănător.

Terapia individuală vs. terapia de grup

Mulți oameni aleg să meargă și la terapie individuală și la un grup. Terapia de grup este cel mai adesea urmată în paralel cu terapia individuală – uneori și cu tratament psihiatric. Motivul combinării cu succes diferitele tipuri de terapie e acesta: în grup apar teme și provocări noi, pe care le poți despacheta, lucra și aprofunda în terapia individuală, 1-la-1, cu terapeutul tău.

Cu toate acestea, există și oameni care aleg să participe doar la terapie de grup.

Ambele variante îți cresc șansele să faci schimbări valoroase și de durată. De asemenea, dacă simți că ai stagnat în terapia individuală, e posibil ca participarea la un grup să ajute să te deblochezi.

Cum profiți cel mai mult de terapia de grup?

Iată 3 idei:

  1. Ia-ți un angajament onest față de tine: ce ai vrea să rezolvi participând la grup? De ce participi? Fii dispus(ă) să îi aloci timp și energie. Revizitează-ți motivația și vezi DE CE vrei să participi la grup.
  2. Participă și împărtășește lucruri despre situația ta de viață. Spune unde întâmpini greutăți. Cere opinii. Spune unde nu te descurci.
  3. Contribuie constructiv. Există efecte tămăduitoare ale altruismului și ajutorului acordat celorlalți. De aceea oamenii fac voluntariat, donează sânge și bani. Să îi ajuți pe alții, chiar și cu o vorbă bună, o idee sau un feedback, sau o remarcă de tip ”cred că știu cum e, pentru că am trecut prin ceva asemănător” poate avea beneficii și pentru cel care ajută, nu doar pentru cel ajutat.

Program de terapie de grup pentru cei care au trecut prin relații abuzive

În curând, urmează să organizăm un grup de terapie pentru cei care au trecut prin relații toxie sau abuzive, numit ”Este viața mea acum”. Pentru mai multe informații, vizitează site-ul: viatamea.ro

The Real You Podcast® - Abonează-te:Fii la curent cu ultimele episoade din podcastul The Real You
Etichete
RELATED POSTS

Lasă un comentariu

PETRE TUDOR BARLEA
Bucuresti, RO

Explorator neobosit al diversitatii umane, curios si vesnic fascinat de felul cum functionam - atat ca indivizi, cat si in grupuri...

Citește mai mult »
Abonează-te:

Primește episoadele direct în  Inbox:

Playlist YouTube:
Grup Terapie:

Alătură-te grupului de terapie pentru cei care au trecut prin relații toxice sau abuzive. Mai multe detalii pe: viatamea.ro