Teoriile Conspiratiei ★ Episodul 27 | The Real You Podcast

De
Petre Barlea

17 septembrie 2020

În acest episod, vedem:

Ce sunt conspiratiile și cât de naturală e tendința omului de a crede în ele
Care e portretul-robot al conspirationistului, adică puțin din profilul psihologic
Cât de usor pot fi combatute ideile (cu niste argumente de mega bun simț) dar de ce asta nu contează niciun pic pentru mentalitatea conspirativă
Cum sa empatizezi și să vorbesti cu oamenii care imbratiseaza naratiuni conspirative

Cum definim și descriem o conspirație?

După Roland Imhoff, ”un eveniment major sau un fenomen este legat cauzal de planurile secrete ale unui grup restrans de oameni care cauta sa aiba beneficii foarte mari, facand ceva in detrimentul populatiei generale.” Orice eveniment e conectat, chiar daca pare implauzibil. In teoria conspirației, întotdeauna evenimentul Y este cauzat de evenimentul X – chiar daca nu exista destule dovezi care sa sustina asta. Specialistii in sanatate mintala sunt uimiti de numarul de oameni care le trec pragul in 2020 imbratisand o teorie a conspiratiei. Putem vorbi despre o oarecare epidemie si la nivel de idei.

Conspirațiile apar in legatura cu fenomene absurde sau ambigue. Mitologia era importanta inca din vremea pre-civilizata a pesterilor. Oamenii credeau ca noaptea urmeaza ziua si ziua urmeaza noaptea din cauza faptului ca se lupta fortele binele cu fortele raului – noaptea invinge raul si se lasa intuneric, iar ziua invinge binele si se face iar lumina. La fel, pentru mult timp, orice calamitate sau nenorocire era pusă pe seama ”zeilor care s-au înfuriat”. Oamenii au, in general, o alergie, o antipatie fata de aleatoriu si hazard. Ne place sa explicam tot, chiar daca explicatia e magica sau falsa. Intoleranta si avearsiunea noastra fata de ambiguitate e notorie.

Conspirațiile NU sunt noi deloc

Au existat in valuri semnificativ de mari si in timpul Gripei Spaniole din 1918. Boicotarea vaccinurilor are multe ocurente in istorie si are un istoric super interesant. Nu e prima oara cand se contesta lucruri. Iata cateva lucruri care au fost contestate vehement:

Despre electricitate se credea ca o sa ne nenorocească pe viață, iar acum ea e o energie omniprezentă. Cu electricitate ne încălzim, gătim mâncare, ne încălzim și ne uităm la Domnul Gâdea la Antena 3.
Despre trenuri s-a spus că vor circula cu o viteză amețitoare, care ii vor afecta pe viață pe cei care merg chiar și câteva ore cu ele – lăsându-i fără abilitatea de a-și menține echilibrul, că vor speria mamele însărcinate și copii, lăsându-i cu sechele pentru tot restul vieții.
Când a apărut internetul, și el a fost văzut ca o satană – spunându-se că spațiul cibernetic e alienant. Acum toată lumea accesează internetul, fără să intre printr-un vortex și să înceteze să mai fie prezenți în lumea asta, ci în paralel cu existența lor de zi cu zi.
Vaccinurile au fost contestate vehement încă de la începuturi (când chiar aveau o anumită rată de mortalitate, pentru că se făceau în condiții improprii). Istoria antivaccinismului este fascinantă, pentru că ne ajută să înțelegem mai bine și să punem în perspectivă ce se întâmplă acum.

Contextul actual

In ceea ce priveste contextul actual (cu coronavirus, 5G si conspiratiile aferente), vedem o clusterizare: miscarile antivacciniste si-au dat mana cu miscarea anti-5G si cu comunitati religioase care protestau impotriva pasaportului biometric și al buletinului 666 (numarul fiarei), si exista chiar si organizatii si persoane politice care au intrat în horă pentru interese electorale (și nu numai). Exista oameni anti-guvern si oameni pro-guvern care si-au dat mana, oameni profund religioși și oameni nereligiosi, care cântă la unison împortriva ocultei mondiale. Ideile principale din valul de conspirații din vremea pandemiei sunt:

Se doreste eliminarea batranilor, ca sa nu se mai plateasca pensiile.
Coronavirus e raspandit prin 5G . Un medic a incercat sa gaseasca un argument coerent in favoarea legaturii dintre 5G si un virus biologic… insa nu a gasit.
Toata povestea cu purtarea mastii si statul in casa e un exercitiu de control al populatiei, in care se doreste ca noi sa fim docili, sa ne conformam oricarei reguli, oricat de restrictive.
Nu exista coronavirus, e doar o răceală banală, tratată cu Paracetamol. Impactul e exagerat doar pentru control social.
Alta perspectivă spune că e, într-adevăr un virus mortal. Virusul a fost creat ca arma biologica in laboratoarele din Wuhan, China.
Antidotul este lamaia sau ceaiul de sunatoare, dar aceste remedi ne sunt ascunse.
Bill Gates e in spatele pandemiei, vrea sa vina cu un vaccin, care de fapt contine microcipuri. Urmeaza sa fim cu totii injectati cu microcipuri.
Prin luarea temperaturii, suntem stampilati isometric.
Mastile chirurgicale au antene 5G in ele. Și dacă n-au, oricum ne omoara, pentru ca ne fac sa inhalam CO2. Ba chiar, respiratul în mască activează virusul dinlăuntrul tău (ideea a fost promovata in filmul Plandemic). Și daca nu, oricum, rămâne cum am stabilit: măștile sunt o unealta de control subtil al populatiei, pe care guvernele o vor submisiva si complianta.
Se pune semnul egal intre comunitatea stiintifica si guvern. Orice om de stiinta e cumva, parte din guvern sau aservit guvernului sau ocultei mondiale. Asa e in mai toate conspiratiile.
Economia trebuie distrusa, pentru ca apoi drepturile civile sa fie abolite. Se pun bazele unui nou sistem totalitar, si totul incepe cu niste masti de panza, prinse cu un zgarci de urechile noastre.

Există și conspirații care s-au confirmat

Unele idei care au pornit ca teorii ale conspiratiei s-au dovedit a fi, de fapt, reale:

faptul ca guvernele chiar ne spioneaza in masa, si colecteaza cantitati impresionante de date despre populatie
faptul ca companiile de tutun stiau deja despre faptul ca tutunul cauzeaza cancer, dar … s-au facut ca nu sunt destul de concludente studiile

Adevarul e ca nu poti sa ai incredere oarba in toate entitatile cum ar fi un guvern statal – pentru ca ele si-au demonstrat incompetenta si/sau coruptia in repetate randuri. De exemplu, un reportaj de la Recorder arata cum statul e partas la defrisarile ilegale. E un exemplu dintr-un milion, cand vine vorba despre coruptie, rea vointa, rea credinta si incompetenta, iar exemplele nu se limiteaza, bineinteles, la România.

Care sunt consecințele?

Raspandirea fricii și îndoielii
Oameni care fac lucruri nocive pentru ca au crezut o idee falsă (engl. hoax)
- La americani, a răspândit cineva ideea că dacă ții feonul (uscătorul de păr) pe temperatura maxima, inhalezi si iti incingi tractul respirator, scapi de coronavirus – pentru ca se stie ca virusul ”nu supravietuieste la temperaturi mari”, si ca el ”traieste in tractul respirator”. Apropo, nu faceți asta acasă.
- O consecință groaznică a fost faptul că în Iran au existat aproximativ 700 de oameni afectați după ce au băut alcool de concentrație mare, care nu se folosea în mod normal în scopuri alimentare. Acest hoax raspandit prin WhatsApp.

Contra-argumente?

Contraargumentele și dovezile contrarii sunt absolut inutile – ba chiar au efectul invers asupra celor care cred în teorii ale conspirației. Cu toate acestea, putem trece în revistă 2-3:

De exemplu, avand in vedere ca mastile pentru medici si asistente exista de mult timp si avand in vedere ca un chirurg poate petrece si 18 ore intr-o operatie cu masca pe fata… e interesant sa spui ca nu poti sa mergi la Penny Market pana la raionul de lactate fara sa te sufoci si sa mori în chinuri. La fel, măștile FFP2 sunt purtate de oamenii din construcții. Ei pot să amenajeze un apartament întreg fără să protesteze. Insa toate aceste lucru nu contează.
Daca sunt tintite anumite natiuni/tari – atunci de ce virusul afecteaza cam toate natiunile, toate tarile, la gramada? Sau: vrea sa omoare batranii, dar cum de a omorat si tineri?
O foarte faimoasă conspirație pre-COVID este faptul că există leac pentru cancer, care merge de minune. Problema cu tratamentul acesta e că e tinut secret, si e disponibil doar oamenilor cu mulți bani, putere și influență. Aceasta conspiratie este atat de raspandita, incat sunt convins că un procentaj serios dintre ascultatorii mei o imbratiseaza; exista sase ca chiar si tu sa flirtezi cu ideea asta. Insa cum se face ca si Steve Jobs, un om cu bani, putere si influenta, a murit de cancer? Insa toate astea nu contează.

Metoda științifică

Metoda stiintifica ia in calcul toate ipotezele. Are bunul simt sa respinga o ipoteza de cercetare daca ea nu a fost confirmata folosind uneltele de cercetare din design. Pe de altă parte, teoriile conspirației adera puternic si emotional la o idee anume. In metoda stiintifica, ramai deschis la orice rezultat. Daca gasesti ceva care iti contrazice concluziile, abandonezi vechile concluzii.

Efectul Duninng-Kruger

Acest efect a mai fost numit si paradoxul ignorantei si al superioritatii, sau efectul de supraevaluare si supraincredere. Este o teorie care explica foarte bine timpurile in care traim! Persoane care nu au competență într-un domeniu anume apreciază eronat competența lor ca fiind mult mai mare decât este în realitate. Acest comportament se datorează incapacităţii -persoanelor respective de a-şi recunoaşte nivelul lor, tocmai din cauza lipsei lor de cunoştinţe în domeniu.

1 – vor tinde să-şi supraestimeze propriul nivel de competenţă; 2 – nu vor recunoaşte înalta competenţă a celor competenţi în realitate; 3 – nu-şi vor da seama de propria lor incompetenţă; 4 – vor recunoaşte propria incompetenţă anterioară după ce vor dobândi un nivel înalt în domeniul repectiv.

Apropo de asta, a citit vreodata vreunul dintre ascultatori un manual de epidemiologie? Am cautat, din curiozitate, unul. Are 525 de pagini, e impartit in 25 de capitole si necesita niste competente pe care populatia generala nu le poseda. E nevoie sa cunosti deja corpul uman cu organele si sistemele lui, sa notiuni generale si particulare de medicina s.a.m.d. Ii incurajez pe oameni sa vada cat de inaccesibil e limbajul de specialitate, cat de densa e informatia intr-un manual de medicina. Tin minte ca in studentie mereu le ceream manualele prietenilor nostri care erau la medicina. Eram impresionati de cat au de invatat, cat de densa e informatia si cu cata informatie opereaza un medic. Cat la suta din toate aceste cunostinte stiintifice sunt disponibile celor care promoveaza teorii ale conspiratiei? Insa toate acestea nu conteaza.

Briciul lui Occam

…spune că dintre două explicații pentru un lucru sau un fenomen, este preferabil să o alegi pe cea mai simplă, care NU necesită foarte multe explicații suplimentare. Or, în teoriile conspirației, este exact invers: o idee năstrușnică necesită o țesătură foarte amplă de narațiuni care să explice mai departe CE și DE CE. Ea nu spune că explicația cea mai simplă e automat cea mai validă, ci doar că e preferabil să te uiți mai întâi la ea. Pentru mai multe detalii, ascultă episodul.

Întrebări practice

Există și o explicație non-conspirativă?
A fost fenomenul examinat de experți în domeniu?
Cât de plauzibilă e teoria la nivel practic, material?
De unde știm ceea ce știm?

Personalitate vs. teoria conspiratiei

Care sunt trasaturile de personalitate care sunt cel mai puternic corelate cu credința în teoria conspirației?

Pe scala Big Five: agreabilitate scăzută, deschidere către noi experiențe crescută
Inteligența cristalizată scăzută
Imaginație crescută
Locusul controlului = extern
În mod interesant, poate, mai mult decât trăsăturile paranoide, există o corelație între anxietate și credința în teoriile conspirației.
Bias-ul confirmării (confirmation bias) – selectăm doar acele informatii care sustin ideile pe care le avem deja. Pe restul le ignorăm.

Nu vorim doar despre anxietate, ci frica, la propriu. Frica asta nu e intotdeauna constienta. (Mai des vezi manifestata furia fata de cei care ne conduc la primul nivel al emotiilor.) Însă niciodata reptilienii, guvernele, oamenii de stiinta sau Bill Gates nu sunt entitati prietenoase. Mereu vor sa ne asupreasca, sa ne controleze, sa ne faca rau, sa ne imbolnaveasca. Mereu ne paste o nenorocire, un genocid, un stol de pasari moarte de la semnalul 5G. Cel mai bun predictor al credintei in teorii ale conspiratiei este prezenta unei conspirații anterioare. Daca cineva crede intr-o conspirație, va crede și in 2 sau 3 sau 5. Adeseori, oamenii vor crede în teorii care au contradictii flagrante intre ele.

Cum vorbim cu oamenii despre conspirații?

Propun un mic exercițiu de empatie și o serie de idei care ar putea să fie utile.

Un mic exercițiu de empatie

Imaginează-ți…cum ar fi sa traiesti intr-o lume dirijata de niste maestrii papusari, care au in buzunar toate posturile de televiziune (mai puțin pe Badea și Gâdea), toți oamenii de stiinta (mai puțin pe Judy Mikowitz), TOT sistemul medical… și cam tot ce mișcă. Cum e sa te uiti la televizor, la Andreea Esca (despre care stii ca e pe mana cu oculta mondială), sa o vezi cum te minte pe fata ca a avut COVID-19? Închipuie-ți doar pentru câteva momente că trăiești într-o astfel de lume sumbră, ostilă, in care medicul iti vrea raul, farmacistul vrea sa te otraveasca, si crainicul de la TV incearca sa te șmecherească pe față? Intr-o lume in care doar tu și încă 2-3 prieteni de pe facebook stiți adevarul. Iar ceilalți de langa tine sunt si ei prinsi in naratiunea asta. Și nu numai ca nu poti sa-i eliberezi pe multi dintre ei, ba chair unii te ridiculizeaza ca esti ”conspirationist”? Cum te-ai simți? Cum ar fi sa te trezesti in fiecare dimineata intr-o astfel de lume?

Asadar…cum vorbim?

Nu comunica prin shaming si aratat cu degetul. Nu ajungi departe. Nu ridiculiza, pentru ca si tu daca ai fi ridiculizat(a) ti-ai ridica o armura. Daca-l percepi pe om ca fiind ridicol, de exemplu, el sau ea poate simti asta, iti scapa in microexpresiile fetei, in tonul vocii, intr-un sarcasm ocazional.

Nici daca ii coplesesti cu dovezi contrarii – va avea efectul de a le intari credintele.

Ai empatie fata de acel om. Pornind de la discursul lui il poti duce cu 5-10% cu un pas mai aproape de a gandi mai critic. In NLP si in vanzari se numeste PACING & LEADING. Mai intai pornesti de la discursul si nivelul omului si apoi il calauzesti treptat, catre punctul tau de vedere, folosind lucruri pe care le-ai auzit.

Nu contrazice imediat. Iti da timp sa il asculti.

Intelege ca emotiile au propria lor logica. Cand credintele sunt puternic investite emotional, oamenii devin emotionali cand discuta despre ele.

Asculta activ. Asta nu inseamna sa iti lasi interlocutorul sa domine conversatia si sa faca o tirada de 20 de minute in care tu nu apuci sa spui nimic. Asta ar fi o problema cu setarea granitelor. Nu, important este sa ii arati omului ca ai dispozitia sa-i asculti si perspectiva lui sau a ei.

E perfect normal si uman sa crezi in explicatii mult mai fascinante decat un adevar absurd. Specia umana o face, chiar si cei care se numesc sceptici s-ar putea sa aiba cateva lucruri irationale in care cred.

Poti empatiza si cu frica lor. Tine minte ca la nivel profund, oamenilor astora le e frica. Uite, vin si te intreb: cum ar fi sa traiesti TU intr-o lume unde 1% din populatia omeniirii ii asupreste pe ceilalti 99%; si vrea sa o depopuleze, sa-si contamineze populatia cu virusi, sa distruga economii, sa tina oamenii intr-o forma de ignoranta si sa instaureze un sistem totalitar digital cu microcipuri, si sa isi controleze populatia. Daca te-ai uitat la serialul Black Mirror, stii cum arata diferite scenarii de distopie tehnologica, si cat de angoasati sunt oamenii din film care traiau in ele oamenii care traiau in ele, poti sa empatizezi cu frica asta.

Tine minte ca nu esti tu neaparat superior si deasupra lor. Asa se explica faptul ca ai vazut, probabil, in feed-ul de Facebook si oameni pe care-i stii inteligenti si rationali cu discurs conspirativ. Oamenii astia pot avea un IQ la fel de mare ca tine, pot avea un job similar cu al tau, s.a.m.d. Majoritatea zonelor demografice si psihografice pot fi atinse. Gandeste-te la punctele care va unesc mai degraba decat ce va divizeaza. Teoriile contin un noi vs. ceilalti in care grupul de ”ceilalti” este periculos.

Tine minte a au uneori si un sambure de adevar.

Gandeste-te daca merita efortul emotional sa te implici intr-o discutie in contradictoriu cu omul, si ce la ce deznodamant speri. Unele razboaie nu merita purtate.

Incurajeaza scepticism similar – daca tot avem si unii si altii unealta scepticismului, de ce sa nu o folosim?

Intreaba persoana „de unde stii”, nu pentru ca vrei sa-i arati ca nu stie, ci afli mai multe despre sursele naratiunii.

O astfel de conversatie necesita respect mutual. Tine minte ca orice om, cand simte ca o credinta care-i e draga ii este atacata, va manifesta un fel sau altul de rezistenta, va da un pas inapoi, va pune scutul.

O alta idee pe care o avem in comun cu cei care cred in existenta virusului si pun la indoiala doar originea lui si intentiile din spate, este ca virusul este rau, ii tine pe oameni in suferinta cand au simptome grave si afecteaza familii si economia.

Poti sa ii raspunzi si tu la intrebarea „de unde stii” si sa ii indici o sursa pe care tu o consideri credibila. Nu exista garantia ca o va consulta, dar tu stii ca ai facut ceea ce tinea de tine sa iti prezinti perspectiva.

Vorbiti despre fapte. Afla ce crede persoana cu adevarat. S-ar putea sa-i pui prea repede eticheta de reptilianist, cand de fapt persoana crede intr-o teorie mult mai restransa. Daca vrei sa ai neaparat o conversatie autentica, e nevoie sa stii precis in ce teorie crede.

Gasiti teren comun. De exemplu, supravegherea in masa si colectarea exagerata a datelor personale este un motiv de ingrijorare pentru multi oameni.

Vorbeste cu omul, nu cu holograma lui. Daca il auzi pe colegul de serviciu cum zice de elita lumii, poate exista o tendinta rapida de a-l baga intr-o categorie („Bai, asta e conspirationist”), si sa il vizualizezi deja cu coif de staniol pe cap, si ce o mai contine stereotipul asta.

Oamenii apeleaza la astfel de teorii in vremuri incerte, si, chiar daca ajung pe caile astea, ii ajuta sa derive sens dintr-o realitat atat de complexa, sa-i mai reduca din haos.

Pune la indoiala doar faptele. Poti sa ii apreciezi argumentul, faptul

Pentru cei care nu sunt afundati adanc pe spirala vicioasa, poti sa vorbesti despre cum multe teorii ale conspiratiei nu s-au adeverit pana la urma. Exista secolul XX foarte multe conspiratii fascinante care n-au mai avut tractiune.

Tot la ei, pare sa functioneze sa fie conectati la realitatea contrarie. In cazul COVID-19, un fost negationist vehement s-a transformat in credincios dupa ce si el a fost intuat si sotia lui a stat in spital 3 saptamani. El a transmis pe internet.

Fii realist(a). Evalueaza si tu din ochi si intuitie magnitudinea problemei, si profunzimea discutiei pe care o ai cu persoana. Nu te astepta la rezultate miraculoase si nu te consuma daca nu reusesti sa convingi pe alti oameni de ceva. Vezi care e cantitatea de scepticism si vehementa si incarcare emotionala cu care vine persoana spre tine, si hotaraste-te daca vrei sa duci batalia, daca vrei sa investesti engergia in acel dialog, in functie de ce mai ai de facut in acea zi.

Altfel, deviaza usor subiectul inspre o tema care nu e controversata.

Cere-i omului permisiunea inainte sa-i demontezi argumentul. E posibil sa nici nu vrea sa aude perspectiva ta. Poti sa ii spui „ai mentionat ceva care e posibil sa nu fie adevarat. Te-ai simti deschis/a sa-ti impartasesc un punct de vedere opus?”Gandeste-te si la sursele tale. Studiile arata ca suntem expusi la cantitati foarte mari de fake news, in general, pe toate temele. Stiu ca nu suna magulitor, dar conform probabilitatilor, si tu ai citit o gramada de informatii care nu erau adevarate la viata ta, dupa ce ai dat click pe un articol share-uit de cineva, sau altcineva. Si tu ai crezut la un moment dat ceva ce era neadevarat sau inexact, si nu avem timpul fizic sa verificam orice informatie din 3 surse diferite.

Daca simti ca va invartiti prea mult in cercuri, incheie conversatia. Multi oameni se ambaleaza ami tare dupa ce s-au rotit deja in cercuri cu conversatia si nu duce nicaieri.Nu simti obligatia sa demontezi orice teorie conspirativa. Dezinformarea poate fi daunatoare oamenilor, de aceea e de inteles daca te supara faptul ca unii oameni raspandesc informatii false. Insa nu toate sunt nocive.