Psihologie

Trauma Complexa (C-PTSD): De la supravietuire la inflorire

pe
21 ianuarie 2019

Ce este Stresul Posttraumatic Complex (C-PTSD)?

C-PTSD (Complex Post-Traumatic Stress Disorder) este o tulburare psihica, caracterizata prin: flasback-uri emotionale, rusine toxica, abandon de sine, prezenta unui critic interior nemilos si anxietate sociala.

Daca ti se intampla sa simti blocat(a) intr-un sentiment intens de neputinta, daca te simti lipsit(a) de valoare, defect(a) sau demn(a) de dispret pentru un lucru absolut minor, sau daca instictul tau de “lupta sau fuga” (fight/flight) se declanseaza mult prea usor, este posibil sa fii unul dintre noi.

Stressul posttraumatic compex se datoreaza parentingului toxic si abuzului emotional trait in mod repetat in copilarie. Poate aparea si la varsta adulta, ca rezultat al relatiei abuzive cu psihopat, sociopat sau narcisic, dar, in mod tipic, vine din parenting.

Spre deosebire de PTSD clasic, unde trauma e punctuala (un act de violenta, un razboi, un accident etc.), C-PTSD traumatizarea e repetitiva, continua, administrata precum picatura chinezeasca. Auzi de nenumarate ori de-a lungul copilariei aceleasi lucruri (ex: “sa nu te mai vad in fata ochilor!“), si esti supus acelorasi tratamente. Practic, esti “marinat” in trauma. Repetitia e mama traumatizarii, la fel ca picatura de apa din pestera, care poate sa erodeze calcarul.

Eticheta nu a fost inclusa in manualele de psihiatrie DSM si ICD, insa se discuta despre ea de decenii intregi si e folosita cu succes in terapie. Renumitul traumatolog John Briere a afirmat ca “Daca CPTSD ar fi primit atentia pe care o merita, DSM-ul s-ar reduce de la dimensiunile sale de enciclopedie la o carte cu grosime normala.” Altfel spus, rolul copilariilor traumatice in majoritatea tulburarilor adulte este enorm. (Pete Walker, p. 8)

E posibil ca C-PTSD sa fie motivul pentru care eforturile tale de dezvoltare personala nu au adus decat rezultate limitate – urmate inevitabil de o forma sau alta de autosabotaj.

Simptome comune

E foarte posibil sa nu le experimentezi pe toate, insa tabloul simptomelor include:

  • Flashback-uri emotionale — stari emotionale coplesitoare de descurajare, tristete, neputinta, teama sau neajutorare
  • Critic interior tiranic — include perfectionism, auto-persecutie pentru greseli minore, devalorizare de sine…practic te critici la greu pe tine insuti
  • Critic exterior nemilos —ii critici si pe ceilalti si le gasesti defecte (dar de regula nu le spui)
  • Rusine toxica — sentimentul de lipsa de valoare, umilinta, dispret de sine. Vinovatia este despre ce am facut, rusinea este despre ce sunt. Vinovatia spune “am gresit”, rusinea spune “sunt gresit”.
  • Abandon de sine
  • Sentimente abjecte de singuratate, nesiguranta si abandon
  • Stima de sine fragila — increderea in tine se poate destrama din orice (mica respingere, critica, flashback emotional etc.)
  • Tulburari de atasament — ex: codependenta, atasament nesigur etc.
  • Stagnari in dezvoltarea emotionala si psihica (engl. developmental arrests) — anumite arii ale dezvoltarii emotionale par “inghetate” intr-un stadiu ceva mai timpuriu fata de varsta biologica
  • Dificultati semnificative in relatii, datorita reactiilor 4F (vezi mai jos ↓ )
  • Oscilatii ale starii emotionale (pseudo-ciclotimie)
  • Disociere prin activitati sau procese mentale care te distrag sau te “anesteziaza” — Playstation, TV, mancat in exces, alcool, droguri…orice, numai sa nu ramai tu cu gandurile tale.
  • Raspuns de lupta/fuga (fight or flight) declansat mult prea usor, “din nimic” (vezi 4F)
  • Hipersensibilitate la situatii de stress, respingere, abandon, conflict
  • Ideatie suicidara pasiva — fantezii legate de propria auto-eliminare/moarte, dar care nu se concretizeaza in suicid (si reprezinta o alarma mai mica decat ideatia suicidara activa)

Flashback-urile emotionale – raman cea mai importanta componenta. Poate crea “din senin” sentimente coplesitoare de frica, rusine, alienare, furie, durere, intristare, fara o componenta vizuala si fara un continut anume (spre deosebire de PTSD clasic, unde flashback-urile contin imagini legate de accident, razboi, moartea cuiva, adica un moment f. precis al traumei). Pot varia de la foarte subtil la oribil. Pot dura de la cateva momente la cateva saptamani. Sunt fenomene confuze, care te tulbura foarte tare. Sunt acompaniate de un sentiment de neputinta — te poti simti mic, lipsit de putere, fragil, neajutorat. Pe deasupra, mai poate veni si un sentiment toxic de rusine.

Daca esti blocat(a) intr-un sentiment de neputinta, daca te simti lipsit(a) de valoare, defect(a) sau demn(a) de dispret, probabil esti intr-un flashback emotional.

Fight, flight, freeze — activare extrema a furiei, a fricii sau reactie de inlemnire. Probleme de management al furiei. Frica poate include sentimente de panica, inclusiv idei suicidare, disperarea de a te ascunde, de a disparea, respectiv disperare fara niciun motiv. Reactia freeze poate include amortire, paralizie, sentimentul ca realitatea e ‘ireala’.

Rusinea toxica — Dispret si desconsiderare de sine. Poate distruge stima de sine intr-o milisecunda. Vine ca o senzatie coplesitoare ca esti nesuferit, dezgustator, urat, prost, fundamental gresit/viciat/defect. Este, de fapt, un flashback catre felul cum te-ai simtit atunci cand ai fost criticat(a), cand ai simtit dispretul sau furia cuiva important. Poate avea ca trigger si expresia faciala a dezgustului sau maniei. Poate degenera in frica sau stari depresive.

Arii importante ale vietii care ti-au fost afectate:

  • Acceptarea de sine, compasiune fata de sine, impacarea cu sine
  • Un simt clar al identitatii de sine
  • Auto-protectie, asertivitate, confruntarea agresorilor (la serviciu, in trafic etc.)
  • Capacitatea de a te simti confortabil intr-o relatie 
  • Abilitatea de a te relaxa — incordare permanenta in anumite parti ale corpului
  • Capacitatea de a te exprima liber, autentic, deplin, spontan
  • Vointa & motivatie
  • Grija fata de sine
  • Increderea in sine — ex: sindromul impostorului

Este posibil sa fi fost diagnosticat(a) gresit cu…

  • tulburare bipolara sau ciclotimica
  • tulburare narcisica (daca esti genul luptator din cei 4F)
  • codependenta
  • tulburari din spectrul autist
  • tulburare borderline
  • tulburare obsesiv-compulsiva
  • ADHD
  • tulburari disociative si depresive

Bineinteles, asta nu inseamna ca stresul posttraumatic complex nu poate sa existe laolalta cu aceste tulburari. Insa, spre deosebire de tulburarile de personalitate unde trasaturile sunt mai rigide, relativ fixe, si terapia consta in mare parte in metode de coping, in CPTSD este posibil sa stergi sau sa reduci drastic aceste componente si sa ajungi — dupa un indelung proces de travaliu terapeutic, ce-i drept — sa te bucuri de o viata relativ normala si sa infloresti.

Altfel spus, este important ca variatiile de comportament si de emotie sa nu fie diagnosticate gresit ca trasaturi fixe ale personalitatii, ci ca adaptari gresite la stress, pe care supravietuitorii au fost nevoiti sa le invete atunci cand erau mici.

De asemenea, multe forme de abuz de substante incep ca incercari disperate de a tempera stressul, presiunea, vocea critica nemiloasa, durerea emotionala si mentala care vine la pachet cu CPTSD.

CAUZE: De unde provine C-PTSD?

Not good enough parenting – Abuz verbal si emotional practicat in forma continua. Reactii de dispret din partea adultului la nevoi perfect normale si sanatoase ale copilului pentru recunoastere, afectiune, conexiune, exprimare de sine etc. Parintele reactioneaza cu denigrare, furie, dezgust si creaza frica, rusine si reticenta copilului de a mai plange, de a exprima emotii de furie, de a cere ajutor, de a fi el insusi etc. Daca mai adaugi si pedeapsa corporala in mix, este clar ca toxicitatea creste. Copiii care au fost facuti sa se simta lipsiti de valoare (“ca ultimul om”) pot fi controlati cu mai putina energie si atentie. Parentingul toxic e bullying in forma continua, uneori alternat cu iubire — care lasa copilul simtindu-se confuz (“acum ma iubeste, acum urla la mine“).

Helicopter parenting e un stil defectuos de parenting, in care parintii isi vad copilul ca pe o extensie a lor, il supravegheaza indeaproape si reactioneaza urat la orice initiativa proprie a lui, la orice incercare de individuare, de independenta emotionala, de maturizare.

Parenting narcisic, borderline, sau psihopat. Parintii care au la randul lor tulburari emotionale pot imprima patternuri disfunctionale asupra copiilor lor. Aici intra ACOA (adult children of alcoholics) ACON (adult children of narcissists). Acesti parinti nu pot contine copilul din punct de vedere emotional si: se iau mereu de tine, se infurie din nimic, te critica pentru orice rahat, se arata dezgustati de o gresala minora, te abandoneaza emotional, etc. Fenomenul se poate transforma in mobbing, cand intreaga familie imita comportamentul agresorului. “Sa nu te mai vad in fata ochilor!“, “Nu esti in stare sa…” (din pacate, am auzit de mii de ori “nu esti in stare” cat am fost copil).

Scapegoating = tapul ispasitor este invinuit si atacat pentru mai tot ce nu merge bine. E o descarcare temporara a agresorului (de stres, frustrari etc.) pe o persoana mai vulnerabila. Dupa descarcare, ciclul se repeta imediat ce discomfortul intern resimtit de agresor creste iarasi. Familia uneori este angrenata in acest proces, victima fiind atacata si de frati, surori si de celalalt parinte.

O alta componenta nefericita a parentingului toxic este iubirea puternic conditionata. Iei note bune? Esti bun(a). Altfel, nu primesti afectiune, ci dispret.

Din cauza faptului ca traumatizarea se tot repeta, copilul dezvolta “neajutorare dobandita” (engl. learned helplessness), si devine reticent sa ceara ajutor (…cui sa-l ceara?), asa ca la varsta adulta dezvolta o reactie de abdicare, de neajutorare si un sentiment coplesitor de umilinta.

Fiind prea mic, naiv, lipsit de intelegere profunda a ceea ce se intampla, nu poate sa protesteze, sa isi confrunte agresorul sau macar sa inteleaga ce i se intampla. Pana la urma, ajunge sa creada ca este “defect”, si adeseori ajunge sa creada ca si-a meritat pe deplin persecutia primita din partea parintilor.

Apoi, la varsta adulta, apare tendinta de a minimiza ceea ce i s-a intamplat. (“hai ca n-a fost chiar asa de rau“).

Eu abia la 34 de ani am descoperit ca am CPTSD si am realizat efectele si nevoia de vindecare. A fost ca o revelatie enorma, pentru ca am inteles, in sfarsit, de ce mii de ore de dezvoltare personala nu dadeau roade pe masura efortului.

Cei 4F: Fight, Flight, Freeze, Fawn

Ori devii perfect si vrei sa controlezi toate aspectele realitatii, sa te realizezi, sa devii extraordinar, ori te retragi din realitate si te anesteziezi cu Playstation, Snickers, bere sau iarba, ori devii luptator si te confrunti cu toata lumea la tot pasul, ori devii carpa de sters pe jos si-i lasi pe ceilalti sa te duca de nas si sa te calce in picioare.

Fight – Luptatorul

Caracteristici bune: asertivitate, granite personale, curaj, forta a caracterului, leadership, indrazneala

Caracteristici rele: narcisic, exploziv, control freak, misecuvinist, bully, cere perfectiune, sociopat, tulburari de impuls & comportament

Flight – fuga, evitarea

Caracteristici bune: detasare si obiectivitate, retragere sanatoasa, harnicie, cunoastere, perseverenta

Caracteristici rele: obsesiv-compulsiv, se panicheaza usor, se grabeste, se ingrijoreaza, e supra-motivat, junkie de adrenalina, busyholic (e mereu ocupat), micromanager, perfectionist, bipolar, ADHD

Freeze – inlemnirea, stagnarea

Caracteristici bune: constientizare crescuta, mindfulness, stapanire de sine, pace interioara, prezenta

Caracteristici rele: disociativ, se ascunde (camufleaza), e alienat, se izoleaza, e lenes (couch potato), singuratic / ascet, nu are ambitia de a realiza lucruri marete, are teama de succes, e shizoid, deficit de atentie (ADD)

Fawn – submisivul cu coloana vertebrala de ceara

Caracteristici bune: Iubire si contributie la binele celorlalti, compromisuri sanatoase, bun ascultator, fair-play, mediator, impaciuitor

Caracteristici rele: codependent, prea servil, prea atent cu ceilalti, abandon de sine, people pleasing (se face pres in fata altora), sclav, perfectionism social, copil parentificat, victima a violentei domestice.

Inca doua imagini care sintetizeaza:

Hibrizi si sub-tipuri

Exista hibrizi intre tipurile de mai sus, cu o componenta e dominanta si una mai putin dominanta. Majoritatea suntem asa. Eu personal, sunt flight-fight (overachiever & razboinic narcisic care face urat cand il calci pe coada).

Astfel, avem fight-fawn, flight-freeze, flight-freeze ca hibrizi principali, si fawn-freeze, fawn-flight, fawn-fight. E mult prea complicat de explicat totul intr-un singur articol, asa ca va invit sa le explorati in cartea lui Pete Walker.

Silver linings — partea buna:

Conform expresiei “Orice nor intunecat are si o margine luminoasa” (“every cloud has a silver lining“) faptul ca am trecut prin tot ce-am trecut vine la pachet si cu niste bonusuri, care apar dupa ce trecem prin terapie si vindecare:

  • mindfulness crescut
  • inteligenta relationala
  • o viata interioara mult mai bogata
  • individuare crescuta: propriul simt al identitatii, propriul stil, urmarirea propriului entuziasm (lipsa nevoii de a te da dupa turma, de a urma trenduri din moda)
  • deschidere catre a incerca noi lucruri
  • inteligenta emotionala cu mult peste media populatiei
  • eliberarea de presiunea de a cauta mereu stari de fericire, bucurie, impacarea cu momentele mai putin glamoroase ale vietii – scapam de presiunea stupida a societatii de a fi mereu happy, invatam sa apreciem momentele normale

Cum te vindeci de C-PTSD?

Cum tulburarea este complexa, vindecarea este in primul rand complexa. Sunt foarte multe dimensiuni care trebuie abordate:

  • psihoeducatie (a intelege ce se intampla cu tine)
  • reducerea la tacere a criticului interior (munca de lunga durata)
  • acceptarea de sine – eliminarea perfectionismului, a gandirii in alb si negru, a auto-persecutiei pentru greseli minore
  • diminuarea criticului exterior
  • angajament puternic fata de sine
  • consolidarea stimei de sine, protectiei de sine, compasiunii fata de sine
  • cultivarea asertivitatii — confruntarea sanatoasa
  • mindfulness — eliminarea disocierii si a tendintei de te distrage, constientizarea gandurilor, a emotiilor si senzatiilor corporale, mai ales a dialogului interior si a senzatiilor si emotiilor subtile
  • vindecare emotionala si cultivarea inteligentei emotionale — recuperarea capacitatii de a trai si a exprima adecvat sentimente de tristete, furie; flexibilitate emotionala; disponibilitatea de a experimenta emotii incomfortabile, fara a mai fugi de ele.
  • “parentdectomie” — extirparea influentei parentale, a superego-ului, si reparenting 
  • lucrul cu corpul — eliminarea tensiunii musculare, a hipervigilentei, a incordarii si ”armurii corporale”, eliminarea stressului si drenajului de energie cauzat de hiperexcitatie, eliminarea efectelor nocive ale consumului excesiv de mancare, de substante
  • vindecarea relationala — lucru cu stilul de atasament in cuplu, crearea de relatii de profunzime cu prieteni reali
  • acceptarea realitatii ca nu vom fi nicodata complet liberi de flashback-uri… 🙁

Este important sa stim ca recuperarea este un proces de durata, anevoios, pe alocuri de-a dreptul dificil si frustrant. Este important sa stim ca vom avea momente cand ne vom simti liberi, voiosi, curajosi & vindecati, gata sa zburam…urmate de momente de descumpanire, cand  toata munca depusa in scopul recuperarii va parea in zadar, si revenim la vechile stari. “Doi pasi inainte, unul inapoi” pare sa fie ritmul in care se inainteaza intr-un astfel de demers, asa ca e important sa ne propunem ca obiectiv progresul, nu perfectiunea.

Cand nu stii ce se intampla si nu ai o viziune de ansamblu, pot trece zeci de ani in care toate eforturile par sa fie in zadar. Dar cand ai o harta, un plan de recuperare si un terapeut bun, poti face progrese mari.

Intr-o relatie de cuplu, este important ca partenerul sa stie despre trasaturile principale ale CPTSD pentru a sti cum sa se poarte atunci cand esti intr-un flashback de furie, de aparenta depresie etc.

Orice abordare simplista, care promite sa te vindece miraculos (inclusiv hipnoza regresiva etc.), este de nedorit.

RESURSE (FOARTE) UTILE:

Mai intai, pentru o perspectiva interesanta asupra copilariei tuturor, vezi programul Homecoming al lui John Bradshaw:

Cartea lui Pete Walker: C-PTSD – From Surviving to Thriving

John Bradshaw – Healing the Shame that Binds You (mai ales pentru alcoolism si stima de sine scazuta)

The Body Keeps the Score de Bessel van der Koolk – pentru lucrul cu corpul si abordare holista. Sugereaza sportul de echipa, dans, alte chestii inedite, dar investigate clinic.

C-PTSD pe Reddit

Cutia cu unelte de la Pete Walker:

 

Last Updated on

The Real You Podcast® - Abonează-te:Fii la curent cu ultimele episoade din podcastul The Real You
Etichete
RELATED POSTS

Lasă un comentariu